Ochii care nu se văd la birou nu sunt promovați - cam așa sună politica unei mari companii americane multinaționale, care își anunță angajații că pot păstra regimul de muncă integral la distanță, doar că astfel se autoexclud de la ideea de a se dezvolta în cadrul companiei. În România însă, legea e cât se poate de clară în privința egalității de tratament dintre angajații de acasă și cei de la birou. Citește articolul
Tinerii abia ieșiți de pe băncile facultății, care nu au deloc experiență în muncă în domeniul studiilor absolvite, pot fi încadrați ca stagiari. Practic, atașat contractului de muncă poate fi un contract de stagiatură, cu drepturi și obligații specifice, iar stagiatura poate fi folosită de ambele părți pentru a vedea dacă doresc continuarea colaborării și după cele șase luni de stagiatură sau dacă își spun „la revedere” când stagiul se termină, întrucât evaluarea stagiarului nu a fost promovată. Cu puțin noroc, pe perioada stagiului, angajatorul ar putea să ia și ceva bani de la stat pentru stagiarul său. Citește articolul
Prevederile ce trebuie să se regăsească în contractele de muncă sau în regulamentele interne sunt, înainte de toate, cele cerute în mod esențial de lege. Peste acestea, orice altceva este o prevedere pe care angajatorul o trece în contract, în regulament sau într-o politică internă pentru că e utilă, îl avantajează sau chiar îl protejează în eventualitatea unui conflict de muncă. În rândul chestiunilor pe care trebuie să le punem în contracte, nivelul de detaliu face adesea obiectul întrebărilor celor care se ocupă de redactarea lor: ar trebui trecute toate sumele sau cât de detaliată trebuie să fie secțiunea X sau Y? În contracte, multe dintre prevederi nu pot fi modificate decât cu acordul părților, iar asta face diferența dintre detaliu și generalitatea care bifează o obligație legală. În schimb, regulamentele și politicile interne sunt acte asupra cărora angajatorul are ultimul cuvânt, chiar dacă își consultă angajații. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă se aplică atât în sectorul public, cât și în cel privat și impune obligații angajatorilor pentru a crea un mediu de lucru sigur și respectuos. Din 17 aprilie, angajatorii nu mai pot invocat motive pentru lipsa metodologiei conforme cu noua reglementare. Aceasta prevede, printre altele, inclusiv numirea unei persoane responsabile sau a unei comisii pentru primirea și soluționarea plângerilor/sesizărilor, dar nu se oferă precizări cu privire la numărul exact de angajați sau funcționari pentru a decide între un responsabil unic sau o comisie. Citește articolul
Ministerul Muncii a oficializat vineri un nou ordin pentru modificarea Clasificării Ocupațiilor din România (COR). De această dată e vorba de șapte noi ocupații care au fost introduse, printre care se numără cele de farmacist primar, inginer transporturi rutiere de mărfuri și de persoane sau tehnician mecatronist. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă trebuie să fie pusă la dispoziția tuturor angajaților, să fie accesibilă acestora oricând și să fie însoțită de instruiri anuale privind prevenirea hărțuirii. Comparând cu regulamentul intern, metodologia privind hărțuirea nu necesită consultarea angajaților înainte de a fi adoptată. Citește articolul
Lista specializărilor și a perfecționărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională va fi extinsă cu trei noi poziții, potrivit unui proiect pus marți în dezbatere publică la Ministerul Muncii. Citește articolul
Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să publice, de două ori pe an, liste cu salariile bugetarilor. Primul termen anual este la 31 martie 2024, astfel că angajatorii publici care nu s-au achitat de obligație riscă amenzi de până la 10.000 lei. Citește articolul
Potrivit studiului Deloitte Global Human Capital Trends 2024, creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principală preocupare pentru peste jumătate dintre angajați la nivel mondial, urmată de avansul tehnologic și de impactul schimbărilor digitale asupra locurilor de muncă. Conceptul de sustenabilitate umană, care vizează crearea unui mediu de lucru durabil din punct de vedere al capitalului uman, este introdus, arătând că doar 46% dintre respondenți iau măsuri concrete în acest sens. Studiul subliniază importanța adaptării organizațiilor la noile tehnologii și la nevoile angajaților, evidențiind diferențele de percepție între lideri și angajați. Integrarea imaginativă a tehnologiei și a oamenilor este crucială pentru succesul organizațiilor, iar evoluția resurselor umane către o abordare interdepartamentală este considerată esențială în contextul actual al pieței muncii. Citește articolul
Beneficiile telemuncii, precum e flexibilitatea, sunt contrabalansate de provocări precum riscurile psihosociale și estomparea graniței dintre muncă și viața privată. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) subliniază nevoia de reglementări care să țină cont de dimensiunea de gen în telemuncă pentru a asigura echilibrul între viața profesională și cea privată a femeilor, având în vedere impactul negativ disproporționat al telemuncii asupra femeilor în termeni de conflict între muncă și viața personală, stres și sănătate. Până la reglementări însă, angajatorii pot să facă pași semnificativi pentru a reduce riscurile. Citește articolul